„Ți-aș dărui din sufletul meu ceva…

Dar ce?

Când ploaia ta

Plouă câmpurile din mine

Iar zăpada ta

Albește, fulg cu fulg,

Iarna mea

Când curcubeul meu

Plutește arcuit

Și are în centru

Zâmbetele tale

Iar în noapte stelele ochilor tăi

Visele

Mi le luminează

Când razele soarelui din tine

Mă încălzesc

Îmi strălucesc…

Ce să îți pot oferi?

Îți dăruiesc o floare micuță de câmp

Crescută în inimă

Și știi ceva?

Să iei și sufletul meu cu ea!

Oricum îți aparține…”

(Mulțumesc cu drag autorului pentru amabilitatea si permisiunea de a publica o poezie de-a sa.)