Umor

Oldies but goldies :))

Un bărbat e adus în fața judecătorului pentru că a omorât-o pe soția lui.
– Fapta dumneavoastră e sub orice critică. Dacă aveți intenția ca tribunalul să nu vă condamne la închisoare pe viață, trebuie să ne expuneți motive cât de cât plauzibile care să vă poate reduce pedeapsa.
– Domnule judecător, soția mea era așa de proastă încât nu am putut să mă controlez și a trebuit să o arunc de la balcon.
– Declarația dumneavoastră este o obrăznicie nemaiauzită și dacă nu doriți ca jurații să vă condamne înainte să continuăm procesul trebuie să aveți argumente cu adevărat plauzibile.
– Păi să vă povestesc. Locuim într-un bloc cu 10 etaje la ultimul etaj și la parter locuiește o familie de pitici. Părinții au 1 metru și copiii, cel de 12 ani, 70 de cm, și cel de 14 ani, are 90 de cm .
În ziua respectiva i-am spus soției:
– E teribil să fii pitic. Săracii vecini de la parter, toți sunt așa mici!
– Da, răspunde soția, sunt o adevărată specie de pirinei.
– Pigmei ai vrut să spui!
– Nu, pigmei e ceea ce are omul în piele și de la care se alege cu pistrui.
– Ăla se numește pigment.
– Mă lași? Pigment e chestia aia pe care scriau vechii romani.
– Ăla se numește pergament.
– Cum poți dragă să fii așa de incult? Pergament e când un scriitor publică o parte din ce a scris.
– Domnule judecător, vă închipuiți că mi-am înghițit cuvântul „fragment“ ca să nu mai continui discuția asta aberantă. M-am așezat pe fotoliu și am luat un ziar să-l răsfoiesc. Nici nu m-am așezat bine că apare soția mea lângă mine cu o carte în mână și îmi spune:
– Uite dragă, asta e ceea ce scrie un scriitor și se numește carte, dacă nu aveai idee ce e aia. Ia și citește Veranda de la Pompadur.
Iau cartea în mână și îi spun: “Draga mea, asta e o carte în limba franceză, Marchiza de Pompadour, nu trebuie să interpretezi numele în română” .
– Asta e bună dragă, îmi dai tu lecții de franceză, mie care am făcut meditații cu un vector de la facultate!
– Ăla nu se numește vector, se numește lector.
– Ești prost, Lector a fost un erou grec din antichitate.
– Ăla a fost Hector și era troian.
– Hector e unitate de măsura a suprafeței, blegule.
– Ăla e hectar draga mea.
– Mă uimești cu incultura ta. Hectar e o băutura a zeilor.
– Ăla se numește nectar, spun eu, oftând din adâncul sufletului.
– Habar nu ai, eu știu sigur că era și o melodie pe tema asta pe care o cântau două prietene în duo.
– Nu se spune duo se spune duet.
– Mă scoți din sărite, cum dracu de esti așa de încuiat? Duet e când doi bărbați se bat cu săbiile!
– Ăla se numește duel.
– Pe dracu, duel e gaura aia neagra din munte de unde apare trenul.
– Domnule judecător, aveam tunel pe limbă, dar am simțit că mi se face negru în fața ochilor și nu m-am mai putut stăpâni și am aruncat-o pe geam.

Liniște în sală… judecătorul ia ciocănelul de pe masă, lovește cu el puternic și spune:
– Ești liber, a fost un caz clar de legitimă apărare. Eu o aruncam deja de la Hector…

2 comentarii la „Oldies but goldies :))

  1. am ras cu muci hahahahaaaa
    doamneeee :-)))))

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

The Glance

Gazing Wisdom, Exploring Places and More..

APort

"Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Caragiale

pogaciblog

Welcome to your new home on WordPress.com

Claudia Adriana

Marcu Claudia Adriana

Nevoie de noi

"Fă ce vrei, dar înainte pune-te în rândul celor care ştiu ce vor" Friedrich Nietzsche

Trezire divina

Acesta nu e un concurs, nu trebuie sa alergi, nici macar sa incetinesti, priveste in jur si nu mai vana pe toti, n-ai nimic de dovedit, nimic de subliniat.Iar cand te-ai linistit, inima ta va sti ca muzica ta se canta.Nu pleca fara sa spui ce gandesti.  Lasa-l pe El sa te ghideze in fiecare zi.Stim cu totii ca e bine sa fii smerit. Dar nu dansa facand haz. Ai putea pierde tot. Sa nu-ti para rau.  Ai putea cadea din cer. Poti invata sa zbori doar tinand catre soare.

Liviu Rusnaciuc Petru

Să mă citești visând că te visez citind poema vieții mele de tine întrebând...

Antalgica Poetica

L'essenziale è invisibile agli occhi ... ed anche al cuore. Beccarlo è pura questione di culo

%d blogeri au apreciat asta: