Despre blog

După un an

A trecut deja un an, împlinit ieri, de când lansam în imensa lume virtuală  micul meu blog. E drept că luni bune nu am putut fi prezentă și activă, e drept că acum lipsa de timp mă ține departe de blog, dar chiar și așa, printre timp și printre frânturi de minute, reușesc să văd micii pași făcuți de mine și doar de mine, reușesc să văd direcția spre care mă poartă acest joc al cuvintelor, reușesc să mă bucur de satisfacția pe care mi-o dă fiecare mică realizare.

Pentru că satisfacție este să publici  versuri, într-o carte adevărată, și satisfacție este să afli că rânduri scrise de tine vor fi așezate frumos într-o carte, împreună cu rândurile și poveștile altor autori, unul mai frumos ca altul, unul mai talentat ca altul. Sînt povești scrise la îndrumarea unui om special  (descoperit recent și căruia îi voi dedica un articol separat), sînt povești  adevărate, de viață, de iubire, de copilărie, de durere, de visare, de dor,  și sînt scrise dintr-o joacă, cu spontaneitate, cu farmec și umor.

La mulți ani blogului meu, la mulți ani mie, la mulți ani tuturor celor care ne stau aproape!

0 comentarii la „După un an

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

The Glance

Gazing Wisdom, Exploring Places and More..

APort

"Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Caragiale

pogaciblog

Welcome to your new home on WordPress.com

Claudia Adriana

iulie in doi

Nevoie de noi

"Fă ce vrei, dar înainte pune-te în rândul celor care ştiu ce vor" Friedrich Nietzsche

Trezire divina

Acesta nu e un concurs, nu trebuie sa alergi, nici macar sa incetinesti, priveste in jur si nu mai vana pe toti, n-ai nimic de dovedit, nimic de subliniat.Iar cand te-ai linistit, inima ta va sti ca muzica ta se canta.Nu pleca fara sa spui ce gandesti.  Lasa-l pe El sa te ghideze in fiecare zi.Stim cu totii ca e bine sa fii smerit. Dar nu dansa facand haz. Ai putea pierde tot. Sa nu-ti para rau.  Ai putea cadea din cer. Poti invata sa zbori doar tinand catre soare.

Liviu Rusnaciuc Petru

Să mă citești visând că te visez citind poema vieții mele de tine întrebând...

Antalgica Poetica

L'essenziale è invisibile agli occhi ... ed anche al cuore. Beccarlo è pura questione di culo

%d blogeri au apreciat asta: