Literatura

Trenul vieții

Un lung tren ne pare viața. Ne trezim în el mergând, Fără să ne dăm noi seama, Unde ne-am suit și când. Fericirile sunt halte, Unde stăm câte-un minut, Până bine ne dăm seama, Sună, pleacă, a trecut.

Iar durerile sînt stații Lungi, de nu se mai sfârșesc Și în ciuda noastră parcă, Tot mai multe se ivesc.

Arzători de nerăbdare, Înainte tot privim, Să ajungem mai degrabă La vreo țintă ce-o dorim.

Ne trec zilele, trec anii, Clipe scumpe și dureri, Noi trăim hrăniți de visuri Și-nsetați după plăceri.

Mulți copii voioși se urcă. Câți în drum n-am întâlnit, Iar câte-un bătrân coboară, Trist și frânt, sau istovit. Vine-odată însă vremea, Să ne coboram și noi. Ce n-am da atunci o clipă, Să ne-ntoarcem înapoi?

Dar pe când, privind în urmă, Plângem timpul ce-a trecut, Sună goarna veșniciei: Am trăit și n-am știut.

de Traian Dorz

sursa imagine

0 comentarii la „Trenul vieții

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

The Glance

Gazing Wisdom, Exploring Places and More..

APort

"Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Caragiale

pogaciblog

Welcome to your new home on WordPress.com

Claudia Adriana

iulie in doi

Nevoie de noi

"Fă ce vrei, dar înainte pune-te în rândul celor care ştiu ce vor" Friedrich Nietzsche

Trezire divina

Acesta nu e un concurs, nu trebuie sa alergi, nici macar sa incetinesti, priveste in jur si nu mai vana pe toti, n-ai nimic de dovedit, nimic de subliniat.Iar cand te-ai linistit, inima ta va sti ca muzica ta se canta.Nu pleca fara sa spui ce gandesti.  Lasa-l pe El sa te ghideze in fiecare zi.Stim cu totii ca e bine sa fii smerit. Dar nu dansa facand haz. Ai putea pierde tot. Sa nu-ti para rau.  Ai putea cadea din cer. Poti invata sa zbori doar tinand catre soare.

Liviu Rusnaciuc Petru

Să mă citești visând că te visez citind poema vieții mele de tine întrebând...

Antalgica Poetica

L'essenziale è invisibile agli occhi ... ed anche al cuore. Beccarlo è pura questione di culo

%d blogeri au apreciat asta: