Otită și ochită

Acum trei săptămâni m-am ales cu o otită. Bilaterală, ca să fie distracția completă. Nu vreau să povestesc despre noaptea în care nu am reușit să închid un ochi de durere, durere răspândită în tot capul și de diferite intensități, spun doar că auzul era afectat binișor, nu mai auzeam decât de la un anumit număr de decibeli în sus.

Într-o zi, băiatul mai mare voia să îmi arate ceva, iar eu, ocupată și prinsă în ce făceam, nu reușisem să văd ceea ce dorea să îmi arate.

Moment în care el – puțin iritat de neatenția mea, un pic cu dorința de a pedepsi momentul meu de nebăgare de seamă,  putin compătimitor față de suferința mea (îi explicasem ce și cum), puțin mulțumit că a reușit să recapteze atenția mea – îmi zice: mama, dar tu nu ai numai otită, ai și ochită! (înteleasă ca boală la ochi, ochi care nu vede bine). :))

Ei da iubirea mea, trecerea timpului poate avea efectul ăsta. :))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s