Literatura

Atât de fragedă

Atât de fragedă (de Mihai Eminescu)

Atât de fragedă, te-asameni, Cu floarea albă de cireş, Şi ca un înger dintre oameni, În calea vieţii mele ieşi.

Abia atingi covorul moale, Mătasa sună sub picior, Şi de la creştet pân-în poale, Pluteşti ca visul de uşor.

Din încreţirea lungii rochii, Răsai ca marmura în loc –, S-atârnă sufletu-mi de ochii, Cei plini de lacrimi şi noroc.

O, vis ferice de iubire, Mireasă blândă din poveşti, Nu mai zâmbi! A ta zâmbire, Mi-arată cât de dulce eşti.

Cât poţi cu-a farmecului noapte, Să-ntuneci ochii mei pe veci, Cu-a gurii tale calde şoapte, Cu-mbrăţişări de braţe reci.

Deodată trece-o cugetare, Un văl pe ochii tăi fierbinţi: E-ntunecoasa renunţare, E umbra dulcilor dorinţi.

Te duci, ş-am înţeles prea bine, Să nu mă ţin de pasul tău, Pierdută vecinic pentru mine, Mireasa sufletului meu!

Că te-am zărit e a mea vină, Şi vecinic n-o să mi-o mai iert, Spăşi-voi visul de lumină Tinzându-mi dreapta în deşert.

Ş-o să-mi răsai ca o icoană, A pururi verginei Marii, Pe fruntea ta purtând coroană – Unde te duci? Când o să vii?

(1879, 1 septembrie)

0 comentarii la „Atât de fragedă

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

The Glance

Gazing Wisdom, Exploring Places and More..

APort

"Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Caragiale

pogaciblog

Welcome to your new home on WordPress.com

Claudia Adriana

iulie in doi

Nevoie de noi

"Fă ce vrei, dar înainte pune-te în rândul celor care ştiu ce vor" Friedrich Nietzsche

Trezire divina

Acesta nu e un concurs, nu trebuie sa alergi, nici macar sa incetinesti, priveste in jur si nu mai vana pe toti, n-ai nimic de dovedit, nimic de subliniat.Iar cand te-ai linistit, inima ta va sti ca muzica ta se canta.Nu pleca fara sa spui ce gandesti.  Lasa-l pe El sa te ghideze in fiecare zi.Stim cu totii ca e bine sa fii smerit. Dar nu dansa facand haz. Ai putea pierde tot. Sa nu-ti para rau.  Ai putea cadea din cer. Poti invata sa zbori doar tinand catre soare.

Liviu Rusnaciuc Petru

Să mă citești visând că te visez citind poema vieții mele de tine întrebând...

Antalgica Poetica

L'essenziale è invisibile agli occhi ... ed anche al cuore. Beccarlo è pura questione di culo

%d blogeri au apreciat asta: